Familia Hitov

Drama familiei Hitov, ca și a multor alte familii din Basarabia, începe în 1940. Frații Hitov – Ștefan, Ion și Constantin dețineau până în 1940 o avere considerabilă: casa de locuit din Chișinău de pe strada Grigore Ureche cu nr. 2, imobil pe str. Ismail 83, un Restaurant, Hotel pe strada Armenească 53, o moșie la Otovasca, 56 hectare de teren agricol și vie. Atât Hotelul cât și Restaurantul erau deținute de Ștefan Hitov. Hotelul se numea ”Komerceschii, clădirea fiind compusă din trei părți, cu 36 de camere. Între 1940 -1941 hotelul este naționalizat. În aceeași perioadă sunt naționalizate și celelalte clădiri deținute de familia Hitov din Chișinău cât și moșia din Otovasca.

După ce sunt deposedați de toată averea, frații Hitov devin ținta NKVD-ului. În 1940 este reținut Ion Hitov și deportat în Ivdel, regiunea Sverdlovsk. Aceeași soartă o au și ceilalți doi frați când în noaptea din 13 iunie 1941 sunt băgați cu forța în camioane și duși spre gară pentru a fi deportați. Ștefan Hitov este deportat în Solikamsk, regiunea Permi, unde se stinge din viață la 23 martie 1942.

Constantin Hitov a fost deportat împreună cu familia sa, însă în gara din Tiraspol aceștia au fost separați. Constantin Hitov este deportat în Ivdel din regiunea Sverdlovsk și moare la 14 decembrie 1941. Motivul decesului nu se cunoaște. Soția Vasilisa și cei patru copii – Eleonora, Lilia, Vera și Teodor sunt deportați în Kazahstan și condamnați la 20 de ani de muncă silnică. În 1948, surorile Eleonora și Vera s-au întors în Moldova, dar nu li se permite să locuiască în Chișinău, stabilindu-se la Tighina. În 1962, după 21 de ani de despărțire de baștină, Vasilisa Hitov și Lilia Hitov s-au întors din Siberia.  

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *